Hipnoza intre mit si realitate partea 2

Iată si continuarea articolului (mituri despre hipnoză) aparut cu câteva zile in urmă.

Nu ne pierdem cunoştinţa atunci când suntem în hipnoză

Hipnoza este o stare de sugestibilitate ridicată şi de concentrare a atenţiei. În hipnoză suntem mult mai alerţi decât în starea obişnuită. În acelaşi timp suntem mult mai relaxaţi, astfel încât o persoană din exterior ar putea crede că dormim sau suntem inconştienţi. Din acest motiv a apărut această concepţie greşită.

Nu vom face lucruri ciudate asa cum am văzut la TV

Multe persoane au văzut show-uri TV în care persoane aflate în hipnotiză “măcăne” sau “latră”. Principiile pe care se bazează hipnoza de scenă sunt similare cu cele discutate mai devreme: de regulă persoanele care urcă pe scenă sunt persoanele care doresc să se dea în spectacol şi acceptă sugestiile caraghioase date de către hipnotistul de scenă.

Acei oameni vor să se afle acolo şi să facă show. Şi aleg atitudinea care face sugestia să funcţioneze – “Îmi place această sugestie şi ştiu că va funcţiona”. Şi rezultatul se vede şi mai ales se aude prin hohote de ras. Uneori, printre cei care urcă pe scenă sunt şi persoane care nu răspund sugestiilor primite. Pe aceştia hipnotistul de scenă ii trimite pur şi simplu înapoi în sală sau dacă sunt de multa vreme pe scenă ii ignoră şi se concentrează asupra celorlalţi care vor să accepte sugestiile.

Nu exista sentimentul de a fi în hipnoză

O persoană aflata în hipnoză este cea mai puţin potrivită persoană să determine faptul că se află în hipnoză. Pentru că nu exista niciun sentiment “de a fi hipnotizat”.

În stările “adânci” ale hipnozei pot apărea anumite senzaţii fizice, dar nu este obligatoriu: senzaţia de furnicare a pielii, senzaţia de greutate, de scufundare sau de ridicare a corpului. Persoana potrivită să stabilească nivelul hipnozei este hipnotistul.

Acesta va observa anumite semne ale instalării hipnozei şi de asemenea are la dispoziţie o suită de teste pentru a stabili nivelul transei. Un hipnotist foarte bun va folosi anumite proceduri pe parcursul sesiunii pentru a convinge persoana că se află în hipnoză.

Motivul pentru care hipnotistul face acest lucru: o persoană va accepta mult mai uşor sugestiile hipnotice pentru schimbările pe care le doreşte atunci când: este convinsă că este în hipnoză, are o expectativă mentală pozitivă a succesului şi obţine un nivel adânc al transei.

Hipnoza nu este magie sau vrăjitorie

Hipnoza a fost recunoscută şi folosită în practica medicală de către Asociaţia Medicală Americană (AMA) începând cu anul 1958. Aplicaţiile medicale ale hipnozei cuprind, dar nu sunt limitate la: anestezie, naştere fără dureri, managementul durerii, eliminarea alergiilor, etc.

Este folosită de medici, psihologi şi de către persoane specializate în acest domeniu. Exista o întreagă suită de credinţe greşite, generate în principal de teamă şi ignoranţă, care afirmă “valenţele mistice” ale hipnozei.

Revin din nou la ideea prezentată mai sus a predispoziţiei publicului larg pentru senzaţional şi inedit care, în colaborare cu o imaginaţie bogată, generează cele mai năstruşnice concepte. Din nefericire aceste concepte sunt prezentate de către anumite persoane ca fiind axiome universal valabile.

În cazul în care doriţi să aflaţi mai multe aspecte despre un anume domeniu, oricare ar fi acesta, vă recomand să vă documentaţi din surse multiple. Marea majoritate a oamenilor au auzit despre hipnoză prin intermediul altor persoane care “le-au vândut o poveste” şi care la rândul lor au deprins în mod similar concepţii şi idei greşite de la alţii sau din mass-media. Am observat cu toţii cât de uşor este să emiţi o afirmaţie pe care o crezi universal valabilă despre un anumit lucru, bazându-te doar pe o opinie sau pe o credinţă nefondată.

Hipnoza este un proces sigur – nu ţi se poate întâmpla nimic rău în hipnoză

Nimeni nu a fost rănit sau nu a păţit ceva rău doar intrând în hipnoză. Fiecare om intră în hipnoză de câteva ori în fiecare zi. Hipnoza este o stare de sugestibilitate crescută (abilitatea de a accepta informaţii la nivel subconştient sau inconştient).

La fiecare nivel de conştiinţă (Conştient, Subconştient, Inconştient), există o funcţie protectoare a minţii care în mod automat elimină o sugestie ce pare periculoasă. De fapt orice sugestie care pare periculoasă sau care ne poate răni într-un fel ne poate face să ieşim din hipnoză.

Hipnoza a fost recunoscuta de AMA încă din 1958 şi a fost folosită de mulţi profesionişti în medicină şi psihologie de-a lungul a peste 200 de ani în deplină siguranţă, în sute de mii de cazuri.

Hipnoza intre mit si realitate partea 1

Sunt puţine subiecte atât de controversate ca şi hipnoza. Iar acest lucru se datorează “aurei de mister” în care s-a aflat hipnoza timp de sute de ani. Odată cu apariţia televiziunii, hipnoza a devenit un subiect preferat al filmelor şi al spectacolelor ce îmbină fascinaţia şi curiozitatea cu teama şi „misterul”.

În acelaşi timp tehnicile hipnotice a început să fie aplicate în domenii ce au un fundament riguros din punct de vedere ştiinţific, cum ar fi medicina, sportul sau criminalistica.

Deşi tehnologia a avansat extraordinar comparativ cu secolele 18-19 pe vremea când Franz Anton Mesmer sau James Braid descopereau primele aplicaţii ştiinţifice ale hipnozei, totuşi în prezent nu se poate încă explica exact modul în care funcţionează hipnoza. Chiar şi teoriile “ştiinţifice” se contrazic şi de cele mai multe ori experienţele din realitate demontează “tezele” somităţilor de renume în acest domeniu.

Dacă există atâtea semne de întrebare chiar şi la cele mai “mari case”, ce se poate spune despre lucrurile pe care oamenii obişnuiţi le cred despre hipnoză? Ei bine, lipsa de informaţii corecte şi prejudecăţile primează. Din din acest motiv m-am hotărât să abordez cele mai întâlnite concepţii şi idei eronate despre hipnoză în acest capitol.

Clarificarea unor concepţii şi credinţe greşite despre hipnoză

Hipnoza nu este somn

Când suntem în hipnoză nu dormim. Suntem conştienţi de tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru, auzim foarte clar totul (pentru că ascultăm şi urmăm instrucţiunile primite).

Toate cele 5 simţuri (Vizual, Auditiv, Tactil, Olfactiv şi Gustativ) sunt, de fapt, mai ascuţite – auzim mai bine şi simţim mai bine. Mintea este mult mai alertă decât în starea obişnuită.

Dacă folosim o inducţie hipnotică de tip relaxant, corpul va fi extrem de relaxat şi vom avea ochii închişi; din acest motiv, cei aflaţi în exterior ar putea crede că dormim.

Nu poţi rămâne blocat în hipnoză – poţi să ieşi oricând din această stare

Hipnoza este o stare consensuală. Nimeni nu poate intra în starea de hipnoză dacă nu doreşte acest lucru. Este asemănătoare unui dans: hipnotistul conduce, iar dansul va exista doar dacă persoana va dori să fie condusă şi va urma instrucţiunile hipnotistului.

Pentru a ieşi din hipnoză este necesar să nu mai urmăm instrucţiunile sau să dorim să ieşim din hipnoză şi vom ieşi instantaneu. Acelaşi lucru este valabil şi pentru sugestiile primite. Nimeni nu ne poate induce sugestii pe care nu le dorim.

Nu ne poate face nimeni să realizăm lucruri care sunt în contradicţie cu credinţele şi moralitatea noastră

Am menţionat mai devreme faptul că atunci când suntem în hipnoză nu vom accepta sugestii pe care nu le dorim sau care sunt în contradicţie cu standardele noastre morale. De asemenea, nu acceptăm sugestii care ne pun pe noi sau pe alţii în pericol. De exemplu, dacă suntem în hipnoză şi apare o situaţie periculoasă (un incendiu sau o ameninţare) vom ieşi imediat din hipnoză şi vom evita acel pericol.

Nu putem fi “controlaţi” când suntem în hipnoză

Acesta este unul dintre cele mai des întâlnite concepte şi este total eronat. Aş fi vrut să fie adevărat pentru că astfel succesul cu hipnoza ar putea fi garantat.

Ideea de “a fi controlat” a fost popularizată intens prin intermediul filmelor. Filmele sunt realizate pentru a vinde bilete şi trebuie să prezinte senzaţionalul, să atragă publicul şi nu neapărat să-l informeze corect. Nu cred că sunt prea multe persoane adulte care cred că personajele din filme există cu adevărat (ex. Mos Crăciun, Frankenstein, Batman, etc).

Totuşi cred că hipnoza pe care o vad în filme are puterea de “a controla” şi de a transforma un om într-un “robot subjugat dorinţei hipnotizatorului malefic”. Aceasta concepţie greşită se perpetuează datorita faptului că are o mare priză la publicul larg iar acest public este avid de senzaţional.

Când eşti în hipnoză nu vei divulga secrete sau informaţii confidenţiale

Atunci când ne aflam în hipnoză nu vom divulga “secretele ascunse” pentru că suntem în permanenţă în control chiar şi în cele mai “adânci” stări hipnotice.

Noi vom decide dacă dorim să acceptam sugestiile şi tot noi controlam toată informaţia pe care dorim să o transmitem. Dacă cineva încearcă “sa ne smulgă un secret”, are şanse incomparabil mai mari să reuşească atunci când suntem în starea obişnuită de conştiinţă decât în starea de hipnoză pentru că în hipnoză mintea este mult mai alertă şi gândeşte mult mai bine.

Hipnoza este folosită şi în sălile tribunalelor pentru a dezvălui detaliile pierdute ale unui incident. Însă persoana care intra în hipnoză este martorul care îşi va aminti cu mai mare acurateţe detaliile evenimentului şi nu suspectul. Pentru că suspectul, în stare de hipnoză, este capabil să mintă mult mai bine şi este mult mai creativ decât în starea normală de conştiinţă.

 

In câteva zile vei afla şi alte mituri despre hipnoza, în partea a doua a articolului!

Tehnici de hipnoza: Concepte fundamentale partea 4

Iată si continuarea articolului trei din serie.

Imaginaţia este mult mai puternică decât ceea ce cunoaştem în contextul

mintii umane

Albert Einstein a concluzionat acest principiu în citatul sau celebru “Imagination is more important than knowledge”.

Aceasta este o regulă importantă de ştiut atunci când folosim hipnoza şi construim imagini în Mintea Subconştientă, fie că dorim să înlăturăm sau modificam ideile vechi care ne împovărează, sau vrem să construim idei noi care ne ajută.

Imaginaţia conduce foarte uşor raţiunea

Acesta este motivul pentru care anumite persoane intra orbeşte în anumite situaţii sau se comportă iraţional într-o situaţie. Crimele violente generate de gelozie sunt aproape întotdeauna cauzate de o imaginaţie nestăpânită de raţiune.

Majoritatea dintre noi ne simţim superiori acelora care sunt înşelaţi de escroci şi îşi pierd banii sau acelora care urmează orbeşte un demagog ca şi Hitler. Dar suntem adesea orbiţi de propriile noastre superstiţii, prejudecăţi şi credinţe lipsite de raţiune. Orice idee încărcată de o emoţie puternică cum ar fi ura, furia, iubirea sau credinţele noastre puternice politice, religioase, de obicei nu pot fi modificate doar folosind raţiunea şi voinţa.

Acest principiu se mai numeşte şi legea conflictului. Altfel spus, când imaginaţia (emoţia) şi logica sunt în conflict, imaginaţia (emoţia) va triumfa aproape întotdeauna.

Odată ce o idee a fost acceptată de Mintea Subconştientă ea va rămâne

acolo până când va fi înlocuită de o alta idee (cu cât ideea rămâne mai

mult, cu atât mai greu va fi să o înlocuim).

Odată acceptată, o idee tinde să devină un obicei de gândire fix. Astfel se formează obiceiurile, atât bune cât şi rele. Prima dată este gândul şi apoi urmează acţiunea. Avem atât obiceiuri de gândire cât şi obiceiuri de a acţiona, însa gândul sau ideea declanşează acţiunea.

Astfel este evident: dacă dorim să ne schimbăm felul de a acţiona (sau un comportament) este necesar să ne schimbăm ideea pe care o avem despre acel comportament. Acceptăm ca fiind universal adevărate anumite lucruri : de exemplu, ideea că Soarele răsare la est şi apune la vest şi acceptăm această idee ca fiind adevărată chiar dacă în ziua respectivă este înnorat şi nu vedem Soarele.

Noi păstrăm obiceiuri şi concepţii care nu sunt corecte, nu sunt valide în mod obiectiv, însa totuşi sunt întipărite şi adevărate în mintea noastră.

Unii oameni cred că în momente critice (în care simt o emoţie negativă – supărare, stres, singurătate, teamă) trebuie să fumeze o ţigară sau să mănânce dulciuri, să ia un calmant sau să bea alcool pentru a-i ajuta să depăşească acel moment. Acest lucru nu are un fundament real, dar ideea este adânc înrădăcinată în Mintea Subconştientă şi este un obicei fix de gândire sau/şi de comportament.

Încercarea de a schimba acea idee sau comportament în stare conştientă va întâmpină rezistenţă din partea Minţii Subconştiente.

Fiecare sugestie primită şi acceptată crează mai puţină rezistenţă

următoarei sugestii

Cu cât un obicei persistă de mai mult timp, cu atât este mai uşor de realizat. Odată ce un obicei este format, devine automatism şi este dificil de înlăturat. Altfel spus, odată ce o sugestie a fost acceptată de Mintea Subconştientă, devine mai uşor pentru următoarele sugestii similare să fie acceptate şi urmate.

Un simptom indus emoţional tinde să producă schimbări în corp dacă

persistă mult timp

Mai mult de jumătate din afecţiunile organismului sunt cauzate de o reacţie a sistemului nervos la idei negative păstrate în Mintea Subconştientă.

Exista într-adevăr afecţiuni cauzate de germeni, paraziţi, viruşi, etc. Dar în acelaşi timp, dacă ne temem că vom fi bolnavi, şi vorbim constat despre “dureri de cap” sau “dureri de stomac”, în timp pot apărea schimbări de natură organică iar problemele devin reale, fizice. Mintea şi corpul sunt inseparabile. De aceea dacă vom continua să discutăm sau să ne gândim în mod constant la “durerea de cap” sau la “durerea de stomac”, în timp vom genera acele schimbări în organism.

Atunci când lucrăm cu Mintea Subconştientă şi funcţiile acesteia, cu cât

efortul conştient este mai mare, cu atât mai mic va fi răspunsul

subconştient

Aceasta regulă dovedeşte că “puterea voinţei” nu se aplică pentru Mintea Subconştientă!

De exemplu, cu cât încercăm mai mult să adormim, cu atât mai greu ne ia somnul. Regula este: “Când lucrăm cu Mintea Subconştientă, nu forţaţi apariţia rezultatului”.

Aceasta înseamnă că este necesar să creăm expectativa mentală pozitivă că problemele pot (şi vor) fi rezolvate. În timp, vom învăţa ca uneori este mai bine să “lăsăm lucrurile să se întâmple” decât să încercăm “sa forţăm apariţia rezultatului”.

Aplicarea acestor principii în tehnicile hipnozei ne oferă “pârghia” necesară pentru a realiza transformări profunde, la nivelul subconştientului. Orice tehnică folosită în hipnoză trebuie să fie în concordanţă cu aceste “legi” pentru a crea transformări viabile şi permanente.

Pentru a putea folosi cu succes tehnicile hipnozei sunt necesare cel puţin 2 elemente: primul este crearea unei expectative mentale pozitive (despre care tocmai am discutat).

Cel de-al doilea element este eliminarea concepţiilor greşite care generează teamă faţă de hipnoză. Majoritatea persoanelor au numeroase concepţii greşite despre acest domeniu, iar atât timp cât o persoană se teme de hipnoză, şansele de a obţine transformările dorite cu ajutorul hipnozei sunt inexistente.

In articolul viitor voi demonta cele mai întalnite conceptii eronate despre hipnoză create de către mass-media sau literatura “de specialitate”.