luni, 28 februarie 2011

Tehnici de hipnoza – Regresia hipnotica

Hipnoza ne oferă un instrument pe care nicio altă disciplină nu l-a egalat până acum : posibilitatea de a “ne întoarce în timp” pentru a corecta o experienţă trăită din viaţa noastră, aducând toate resursele, toate informaţiile pe care le avem în prezent şi pe care nu le aveam atunci. Avem posibilitatea cu ajutorul acestei tehnici “să fi ştiut atunci ceea ce ştim acum” şi să creăm o noua percepţie a realităţii în ceea ce priveşte o situaţie limitativă majoră din viaţa noastră.
Regresia hipnotică nu este o tehnica nouă : Sigmund Freud a fost familiarizat cu această tehnică, considerând regresia hipnotică cel mai valoros instrument de sondare a minţii subconştiente. Din păcate, Freud avea nevoie de 2-3 ore pentru a ajuta un client să obţină transa necesară regresiei hipnotice şi a abandonat aceasta metodă în favoarea psihanalizei.

Ce este regresia hipnotică?

Regresia hipnotică este de fapt o halucinaţie pozitivă. Însă spre deosebire de o simplă halucinaţie, regresia hipnotică permite persoanei aflate în hipnoză să retrăiască un eveniment ca şi cum s-ar întâmpla pentru prima dată.
În nivelul adânc de hipnoză (de la nivelul 4 în sus) informaţiile din Mintea Subconştientă pot fi accesate cu ajutorul sugestiei. Vă reamintiţi probabil că subconştientul înregistrează orice informaţie, orice percepţie şi orice emoţie pe parcursul întregii vieţi. Ei bine, putem accesa aceste informaţii cu uşurinţă, folosind regresia hipnotică.
Regresia poate fi folosită în mai multe scopuri : fie pentru a remedia o problemă de comportament sau o credinţă limitativă, fie pentru a recupera informaţii dintr-un eveniment “uitat”, fie pur şi simplu ca şi divertisment în hipnoza de scenă.
Însă cea mai valoroasă aplicaţie al regresiei este de a găsi evenimentul iniţial care a generat problema. Acest eveniment se numeşte evenimentul sensibilizator iniţial sau ISE (Initial Sensitizing Event).
ISE apare de regulă la vârste foarte fragede, în general intre 1 şi 3 ani. Din nefericire la o vârsta atât de fragedă este aproape imposibil să reţinem în mod conştient evenimentul respectiv. Însă emoţia generată de acel eveniment este activă în subconştient şi ne “conturează” personalitatea şi acţiunile din prezent.(“Lucrurile pe care le-am făcut în trecut, le facem în continuare, în mintea noastră” - Dave Elman)
Fiecare eveniment ulterior asemănător cu ISE care a reîntărit emoţia sau comportamentul-problemă se numeşte eveniment sensibilizator ulterior sau SSE (Subsequent Sensitizing Event).
Însă comportamentul-problemă poate să apară mult mai târziu decât ISE. Evenimentul care declanşează acest comportament se numeşte evenimentul generator al simptomului sau SPE (Simptom Producing Event).
Sa exemplific cu un caz simplu : Frica de apă.
Persoana în cauză are ISE la 2 ani când a alunecat în cadă şi era să se înece. Noroc că mama a fost vigilentă şi a salvat situaţia. Urmează apoi mai multe SSE : la 4 ani când a căzut în piscină şi a fost din noua salvată de ...tatăl ei, la 6 ani când “a înghiţit” un val la mare, la 8, 10, .....15 ani. Iar la 18 ani cu ocazia majoratului apare un alt eveniment “sensibilizator” la piscină.
Toate aceste SSE reîntăresc evenimentul iniţial până în momentul în care se atinge o masă critică emoţională şi fobia se declanşează. Acel eveniment este evenimentul declanşator al problemei sau SPE (Simptom Producing Event).
Ei bine, dacă încercăm să neutralizăm evenimentul de la piscină (pe care persoana şi-l aminteşte conştient), problema va recidiva în scurt timp. Dacă vom neutraliza evenimentul de la 8,10, 15 ani, după o anumita perioadă de timp, vom avea acelaşi rezultat temporar.
Pentru a avea succes în eliminarea fobiei trebuie să eliminăm încărcătura emoţională asociată cu ISE de la vârsta de 2 ani!
Pentru că, de fiecare dată când persoana simte disconfortul emoţional al fobiei, retrăieşte emoţia copilului de 2 ani care se îneacă în cadă!

Puntea afectivă

Cum găsim ISE printre miile de evenimente emoţionale din viaţa unei persoane? Cum “găsim acul în carul cu fân ?”
Iar răspunsul este : puntea afectivă sau AB (Affect Bridge)
Puntea afectivă este o tehnică care ne permite să găsim primul eveniment din viaţa unei persoane asociat cu o anumita emoţie. AB este o tehnică pe cât de simplă pe atât de puternică : în starea adâncă de hipnoză, persoana recrează prin sugestie sentimentul pe care îl simte (sentiment negativ în cazul fobiei). Vă reamintiţi când am discutat despre modul de funcţionare al subconştientului şi modul în care asociază emoţii, percepţii şi evenimente înregistrate?
Ei bine, de fiecare dată când persoana simte emoţia, acesta emoţie este asociată cu toate evenimentele în care s-a simţit astfel.
Apoi regresia este realizată succesiv asociind emoţia cu fiecare intamplare până la găsirea ISE.
Sunt 5 elemente pe care dorim să le aflăm din fiecare eveniment al regresiei :
  1. Vârsta persoanei în regresie ;
  2. Ce se întâmpla ?
  3. Cine sunt participanţii la eveniment ?
  4. Care sunt emoţiile (componenta afectivă) ?
  5. Care sunt gândurile persoanei în regresie (componenta cognitivă) ?

Tehnica Informării Copilului din Interior

Odată găsit ISE, este necesar să neutralizăm emoţia asociată. Trebuie să înţelegem că în acel moment, persoana aflată în regresie retrăieşte întregul eveniment într-o stare asociată, adică din perspectiva copilului de 2 ani (în acest exemplu).
Tehnica Informării Copilului Interior - ICT (Informed Child Technique) ne permite să aducem “copilului” resursele necesare pentru a retrăi evenimentul respectiv fără a simţi emoţia negativă asociată.
Cu alte cuvinte, “copilul” va afla atunci ceea ce “adultul” ştie în prezent. Este o modalitate de a desensibiliza persoana de evenimentul respectiv permiţând o verificare a realităţii”.
De fapt, întregul proces al regresiei hipnotice nu este altceva decât “verificarea realităţii”, pentru că de cele mai multe ori “copilul” percepe eronat situaţia respectivă.
Pentru mai multe detalii privind emoţiile şi “verificarea realităţii” puteţi reciti Limbajul Secret al Sentimentelor.
De cele mai multe ori emoţia simţită de copil este exagerată. În cazul prezentat, copilul a simţit probabil că va muri înecat. În realitate însa, mama l-a salvat după 5 secunde.
Copilul nu a fost deloc în pericol iar aceasta ”înţelegere la nivelul subconştientului” detensionează emoţional întregul eveniment!
Ce se întâmpla însa dacă situaţia respectivă ar fi fost alta? Dacă mama a fost neglijentă în mod intenţionat şi a pus copilul în pericol?
În acest caz, este necesar ca persoana „adultă” să ierte ofensatorul (în cazul de faţă mama).
Tehnica Iertării este un alt instrument al hipnozei care oferă transformări rapide şi profunde, de cele mai multe ori atunci când nimic altceva nu funcţionează!
Pentru a înţelege mai bine în ce constă regresia hipnotică şi puntea afectivă, puteţi urmări o demonstraţie video :

miercuri, 2 februarie 2011

Tehnici de hipnoza: nivelele hipnozei si sugestia directa partea 2

Sugestia Directă

Este prima dintre tehnicile hipnotice şi este folosită de către absolut toţi hipnotistii. Odată obţinută transa, hipnotistul ii transmite persoanei respective sugestii directe, în funcţie de scopul dorit.

De cele mai multe ori sugestia directă este transmisă sub forma unui script – un text ce abordează o anumita problemă din mai multe perspective. Hipnoza bazată pe sugestia directă este hipnoza clasică, în care persoana aflata în hipnoză este relativ “pasivă”, primeşte sugestiile şi le poate accepta dacă le doreşte.

Exista mai multe “trucuri” care pot transforma o sesiune obişnuită de sugestie directă într-o sesiune de succes, “trucuri” pe care o să vi le prezint în continuare.

Cum trebuie să fie o sugestie?

Exista mai mulţi factori ce afectează durata de funcţionare a unei sugestii directe. Aceşti factori sunt:

  • numărul de repetări;

  • nivelul de hipnoză în care se află persoana;

  • dacă sugestia este în acord cu emoţia asociată obiectivului dorit;

  • autoritatea persoanei care oferă sugestia.

O sugestie trebuie să fie simplă, formulată în termeni pozitivi şi la timpul prezent, să fie măsurabilă şi să includă o recompensă. Aceste caracteristici au fost detaliate în capitolul Practicarea autosugestiei.

Cele 4 atitudini mentale pentru ca sugestiile hipnotice să funcţioneze

Atunci când te afli în hipnoză şi primeşti o sugestie, vei putea alege una dintre cele 4 decizii referitoare la acea sugestie. Decizia pe care o vei lua va face că sugestia să fie lăsată să intre în subconştient sau este eliminată. Dacă este lăsată să intre, vei avea schimbarea pe care doreşti să o realizezi, iar dacă este eliminată nu va fi nici o schimbare.

Care sunt acele 4 decizii sau alegeri?

Ei bine, prima dintre ele ar fi atunci când auzi sugestia să te gândeşti şi să-ţi spui: “Îmi place acea sugestie şi ştiu că acestă sugestie va funcţiona cu siguranţă”. Aceasta atitudine lasă sugestia să intre în mintea subconştientă, iar schimbarea va avea loc. Dar mai există încă alte 3 alegeri.

Următoarea alegere poate fi simţi că acea sugestie are ceva împotriva credinţelor sau moralităţii tale. Sau e suficient să simţi acea sugestie puţin neconfortabilă, la fel ca o pereche de pantofi pe care ai vrut s-o cumperi de mult timp dar ştiai că dacă ii vei cumpăra te vor stânjeni cumplit pentru câteva zile pentru că nu ţi se potriveau foarte bine.

Ei bine, dacă acea sugestie are chiar cel mai mic aspect de disconfort pentru tine, indiferent de motiv, ea este automat blocată la nivelul minţii conştiente, nu este lăsată să intre în subconştient şi nu va avea loc nicio schimbare.

Următoarea alegere este ca acea sugestie să fie neutră, să nu-ţi pese dacă va avea succes sau nu. Într-un fel să fie o sugestie fără sens pentru tine. Mintea conştientă o blochează în mod automat, iar sugestia nu poate intra în subconştient.

Ultima alegere pe care o ai este probabil alegerea care face ca cei mai mulţi oameni să eşueze cu hipnoza. Atunci când auzi sugestia iţi spui: “Îmi place acestă sugestie şi sper să funcţioneze”. Sugestia nu va funcţiona! Cuvântul „sper” şi cuvântul „încerc” implică posibilitatea de eşec şi dau posibilitatea minţii subconştiente să aleagă intre familiar şi nou. Familiar înseamnă lucrul sau obiceiul vechi pe care dorim să-l schimbăm şi nou înseamnă noul obicei. Subconştientul va alege aproape întotdeauna elementul familiar, cunoscut, chiar dacă în mod conştient NU IL DORIM!

Aplicaţiile sugestiei directe

Sugestia directă poate fi aplicată cu succes atât în sesiuni individuale cât şi în sesiuni de grup. În general, orice chestiune care nu are o cauză emoţională profundă poate fi abordată cu succes folosind doar sugestia directă: teama de vorbit în public, eliminarea stresului, îmbunătăţirea memoriei şi a concentrării, eliminarea anxietăţii înainte de examene, îmbunătăţirea performantelor sportive etc.

Puteţi înţelege mai bine ideile prezentate şi aplicarea sugestiei directe într-o sesiune filmată :

 

Demonstratie : Hipnoza si sugestie directa

Totuşi, tehnica sugestiei directe este relativ limitată în cazul unor probleme ce au declanşator emoţional: eliminarea fobiei sau a depresiei, renunţarea la fumat, slăbitul, îmbunătăţirea respectului de sine, etc. Atât timp cât acea emoţie este activă în Mintea Subconştientă, ea va genera mai devreme sau mai târziu comportamentul nedorit, iar sugestia directă nu va reuşi decât să mascheze temporar acel comportament.

Pentru a avea succes în abordarea acestor cazuri, hipnoza ne oferă cel mai puternic instrument: posibilitatea de “a ne întoarce în timp” şi de a neutraliza evenimentul care a generat emoţia respectivă. Exista o tehnică hipnotică ce ne oferă această posibilitate.

Despre regresie vom vorbi intr-un articol viitor.