Tehnici de hipnoza: nivelele hipnozei si sugestia directa partea 2

Sugestia Directă

Este prima dintre tehnicile hipnotice şi este folosită de către absolut toţi hipnotistii. Odată obţinută transa, hipnotistul ii transmite persoanei respective sugestii directe, în funcţie de scopul dorit.

De cele mai multe ori sugestia directă este transmisă sub forma unui script – un text ce abordează o anumita problemă din mai multe perspective. Hipnoza bazată pe sugestia directă este hipnoza clasică, în care persoana aflata în hipnoză este relativ “pasivă”, primeşte sugestiile şi le poate accepta dacă le doreşte.

Exista mai multe “trucuri” care pot transforma o sesiune obişnuită de sugestie directă într-o sesiune de succes, “trucuri” pe care o să vi le prezint în continuare.

Cum trebuie să fie o sugestie?

Exista mai mulţi factori ce afectează durata de funcţionare a unei sugestii directe. Aceşti factori sunt:

• numărul de repetări;

• nivelul de hipnoză în care se află persoana;

• dacă sugestia este în acord cu emoţia asociată obiectivului dorit;

• autoritatea persoanei care oferă sugestia.

O sugestie trebuie să fie simplă, formulată în termeni pozitivi şi la timpul prezent, să fie măsurabilă şi să includă o recompensă. Aceste caracteristici au fost detaliate în capitolul Practicarea autosugestiei.

Cele 4 atitudini mentale pentru ca sugestiile hipnotice să funcţioneze

Atunci când te afli în hipnoză şi primeşti o sugestie, vei putea alege una dintre cele 4 decizii referitoare la acea sugestie. Decizia pe care o vei lua va face că sugestia să fie lăsată să intre în subconştient sau este eliminată. Dacă este lăsată să intre, vei avea schimbarea pe care doreşti să o realizezi, iar dacă este eliminată nu va fi nici o schimbare.

Care sunt acele 4 decizii sau alegeri?

Ei bine, prima dintre ele ar fi atunci când auzi sugestia să te gândeşti şi să-ţi spui: “Îmi place acea sugestie şi ştiu că acestă sugestie va funcţiona cu siguranţă”. Aceasta atitudine lasă sugestia să intre în mintea subconştientă, iar schimbarea va avea loc. Dar mai există încă alte 3 alegeri.

Următoarea alegere poate fi să simţi că acea sugestie are ceva împotriva credinţelor sau moralităţii tale. Sau e suficient să simţi acea sugestie puţin neconfortabilă, la fel ca o pereche de pantofi pe care ai vrut s-o cumperi de mult timp dar ştiai că dacă ii vei cumpăra te vor stânjeni cumplit pentru câteva zile pentru că nu ţi se potriveau foarte bine.

Ei bine, dacă acea sugestie are chiar cel mai mic aspect de disconfort pentru tine, indiferent de motiv, ea este automat blocată la nivelul minţii conştiente, nu este lăsată să intre în subconştient şi nu va avea loc nicio schimbare.

Următoarea alegere este ca acea sugestie să fie neutră, să nu-ţi pese dacă va avea succes sau nu. Într-un fel să fie o sugestie fără sens pentru tine. Mintea conştientă o blochează în mod automat, iar sugestia nu poate intra în subconştient.

Ultima alegere pe care o ai este probabil alegerea care face ca cei mai mulţi oameni să eşueze cu hipnoza. Atunci când auzi sugestia iţi spui: “Îmi place acestă sugestie şi sper să funcţioneze”. Sugestia nu va funcţiona! Cuvântul „sper” şi cuvântul „încerc” implică posibilitatea de eşec şi dau posibilitatea minţii subconştiente să aleagă intre familiar şi nou. Familiar înseamnă lucrul sau obiceiul vechi pe care dorim să-l schimbăm şi nou înseamnă noul obicei. Subconştientul va alege aproape întotdeauna elementul familiar, cunoscut, chiar dacă în mod conştient NU IL DORIM!

Aplicaţiile sugestiei directe

Sugestia directă poate fi aplicată cu succes atât în sesiuni individuale cât şi în sesiuni de grup. În general, orice chestiune care nu are o cauză emoţională profundă poate fi abordată cu succes folosind doar sugestia directă: teama de vorbit în public, eliminarea stresului, îmbunătăţirea memoriei şi a concentrării, eliminarea anxietăţii înainte de examene, îmbunătăţirea performantelor sportive etc.

Puteţi înţelege mai bine ideile prezentate şi aplicarea sugestiei directe într-o sesiune filmată :

 

Demonstratie : Hipnoza si sugestie directa

Totuşi, tehnica sugestiei directe este relativ limitată în cazul unor probleme ce au declanşator emoţional: eliminarea fobiei sau a depresiei, renunţarea la fumat, slăbitul, îmbunătăţirea respectului de sine, etc. Atât timp cât acea emoţie este activă în Mintea Subconştientă, ea va genera mai devreme sau mai târziu comportamentul nedorit, iar sugestia directă nu va reuşi decât să mascheze temporar acel comportament.

Pentru a avea succes în abordarea acestor cazuri, hipnoza ne oferă cel mai puternic instrument: posibilitatea de “a ne întoarce în timp” şi de a neutraliza evenimentul care a generat emoţia respectivă. Exista o tehnică hipnotică ce ne oferă această posibilitate.

Despre regresie vom vorbi intr-un articol viitor.

Tehnici de hipnoza: nivelele hipnozei si sugestia directa partea 1

Hipnoza este un proces

Hipnoza nu este o stare “constantă” ci este un proces ce trece prin mai multe etape succesive. Cu cât o persoană se află la un nivel “mai adânc” al hipnozei, cu atât acea persoană devine mai sugestibilă. Sugestibilitatea este capacitatea de a accepta informaţiile dorite ocolind Factorul Critic al Minţii Conştiente.

Inducţia hipnotică

Inducţia hipnotică este un set de instrucţiuni sau de gesturi care ajută o persoană să obţină o stare de hipnoză. Exista extrem de multe modalităţi de a obţine hipnoza, de la cele clasice, în care hipnotistul mişcă celebrul pendul în faţa persoanei respective, până la inducţiile extrem de rapide folosite în hipnoza de scenă.

Eu prefer inducţia Elman – o inducţie de tip rapid ce permite obţinerea nivelului 4 de transă în 3-4 minute, însa de multe ori folosesc inducţii instantanee, ce permit obţinerea transei… instantaneu.

Nivelele hipnozei

Tranziţia de la starea de conştiinţă normală către cea mai “adâncă” stare hipnotică este realizată trecând prin etape intermediare, cuantificate cu ajutorul unor scale hipnotice.

Cea mai folosită dintre acestea este scala Harry-Arons ce descrie fenomenul hipnozei pe 6 nivele:

1. Nivelul hipnoidal. Este caracterizat prin catalepsia unor grupe mici de muşchi, de regulă muşchii pleoapelor. În acest context catalepsia reprezintă blocarea unor grupe de muşchi produsă prin sugestie.

2. Nivelul uşor al hipnozei. Este caracterizat prin catalepsia unor grupe mai mari de muşchi, de regulă catalepsia braţului produsă prin sugestie.

3. Nivelul mediu al hipnozei. Acesta este caracterizat prin catalepsia întregului corp. Aceste prime 3 nivele ale hipnozei sunt nivelele cataleptice caracterizate prin relaxare fizică. Următoarele 3 nivele reprezintă stările adânci de hipnoză necesare pentru realizarea transformărilor profunde la nivelul subconştientului.

4. Nivelul de prag al somnambulismului. Este caracterizat prin amnezia (uitarea) unor informaţii produsă prin sugestie. Testul clasic pentru amnezie este cel al amneziei numerelor – inclus în inducţiile hipnotice tip Elman.

Este primul nivel de “relaxare” al minţii conştiente în care pot fi produse schimbări perceptuale, cum ar fi analgezia. Analgezia în acest context înseamnă eliminarea senzaţiei de durere realizată prin sugestie.

5. Nivelul somnambulismului. Este un nivel în care pot fi produse schimbări perceptuale profunde, cum ar fi anestezia. Anestezia în acest context înseamnă eliminarea oricărei senzaţii tactile dintr-o anumită parte a corpului. De asemenea, în acest nivel de hipnoză pot fi produse halucinaţii pozitive pentru oricare dintre cele 5 simţuri (vizual, auditiv, tactil, gustativ sau olfactiv).

Halucinaţia pozitivă este percepţia (prin sugestie) a unui anumit stimul ce nu există în realitate, fie că este vorba de o imagine, un sunet sau o senzaţie.

6. Nivelul somnambulismului profund. În plus faţă de nivelul precedent, în acest nivel pot fi experimentate halucinaţiile negative. Halucinaţia negativă este lipsa percepţiei (prin sugestie) a unui anumit stimul care există în realitate.

Ultimele 3 nivele ale hipnozei stabilesc transa necesară transformărilor profunde la nivelul Minţii Subconştiente. Pentru fiecare dintre acestea, există teste specifice, unele dintre ele fiind evidente pentru persoana ce experimentează hipnoza, iar altele ascunse, în care persoana respectivă nu “conştientizează” că este testată.

Semnele instalării hipnozei

Există câteva elemente care ne pot arăta instalarea hipnozei. Aceste semne nu sunt specifice neapărat unui anumit nivel al transei, însa ne pot informa că persoana respectivă se află în hipnoză. Aceste semne ale instalării hipnozei sunt foarte dificil de mimat de către o persoană ce nu se află în hipnoză pentru că reprezinta reacţii declanşate de mintea subconştientă (reacţii fiziologice).

Acestea sunt:

• mişcarea rapidă a pleoapelor (Rapid Eye Movement – REM);

• creşterea temperaturii corpului;

• înroşirea ochilor şi a pielii;

• lăcrimarea

Hipnoza intre mit si realitate partea 3

Iată şi ultima parte din seria articolelor (prima parte si a doua parte) unde am prezentat mituri despre hipnoză.

Exemple de stări hipnotice ce apar în mod natural în viaţa noastră

Highway Hypnosis

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care vreau să le menţionez este că hipnoza apare în mod natural. Să vă dau câteva exemple de stări hipnotice ce apar în mod obişnuit în viaţa noastră :
Majoritatea oamenilor care au condus o maşină probabil că au experimentat asta: în timp ce conduc se pot gândi la orice altceva în afară de condus, poate la problemele cotidiene sau la ce vor face în weekend. Mintea Subconştientă în acest caz conduce maşina, iar acea persoană intră într-o stare hipnotică pentru că are atenţia concentrată la un anumit subiect şi dintr-o dată se gândeşte: “Oare am ratat ieşirea de pe autostradă?” sau “Unde a zburat timpul”? Aceste situaţii se întâmplă în mod frecvent şi sunt stări naturale de hipnoză.
Însă la cel mai mic pericol, acea persoană va ieşi instantaneu din starea „hipnotică” şi va acţiona pentru a elimina pericolul respectiv, frânând sau ocolind brusc un obstacol apărut în cale.

Starea hipnotică înainte de a adormi şi în timpul zilei

De fiecare dată când adormim şi când ne trezim trecem printr-o stare intermediară a somnului numita starea hipnagogică.

Tranziţia spre starea de somn (la culcare) şi dinspre starea de somn (la trezire) sunt momente în care experimentam un spectru larg de experienţe senzoriale care pot apărea în orice formă, de la cvasi-imperceptibil până la halucinaţii intense. În timpul zilei adeseori intrăm în stări hipnotice uşoare – când “visam cu ochii deschişi”, când citim o carte care ne captivează sau când urmărim un film interesant.

Orice sportiv într-o competiţie este în hipnoză. Dacă un jucător de tenis, de exemplu, s-ar gândi conştient la modul în care trebuie să lovească mingea sau ar număra caţi paşi face pe minut, ar pierde cu siguranţă meciul.

Analgezie şi anestezie în mod natural

În stări adânci de hipnoză putem experimenta analgezia sau anestezia.
Analgezia este blocarea senzaţiei de durere iar anestezia este blocarea completă a oricărei senzaţii tactile. Ştiu că mie personal mi s-a întâmplat uneori şi probabil că şi vouă vi s-a întâmplat să vedeţi pe mană sau pe picior vânătăi sau zgârieturi şi să vă întrebaţi: “De unde au apărut?”
Ei bine, au apărut astfel: în timpul zilei ne concentram asupra unei activităţi, iar acest fapt ne permite să intram într-o stare naturală de hipnoză. Apoi în mod accidental ne lovim sau ne zgâriem de ceva şi nu simţim nimic.

Astfel, puteţi înţelege că până şi anestezia sau analgezia sunt stări de hipnoză ce apar în mod natural în viaţa noastră.

Aici se încheie partea introductivă a hipnozei iar în următoarele capitole veţi putea afla tehnicile şi “secretele” cu ajutorul cărora un hipnotist îşi poate ajuta clienţii să îşi atingă obiectivele chiar şi atunci când orice altă metoda a eşuat!